luni, 1 februarie 2010

Vise neica'

Daca visam la mai bine,
Vise neica' vise
De umblat am mai umblat
Prin tarile civilizate
Uimindu-ne de bunul simt
Sperand ca si in Romania
Va fii o data... asa
Vise neica' vise
Exportam inteligenta
si importam prostia
Stim ce trebuie facut
Si tot degeaba.
Ca a sarii la beregata
e mai usor
Decat o vorba inteleapta.
de sperat noi tot speram
Vise neica, vise

Cum i-a dat un judecător din Pătârlagele 10% din judeţul Buzău unui cetăţean care susţine că e urmaşul lui Preda Buzescu


O sentinţă judecătorească, nedefinitivă încă, a instanţei de la Pătârlagele a retrocedat cea mai întinsă moştenire din România. Teodor Năstase, un urmaş al unor boieri munteni din familia lui Preda Buzescu, este proprietarul Munţilor Buzăului, în total 63.000 de hectare de pădure, reprezentând 10 la sută din judeţul Buzău. Gândul explică cum a fost posibil.
Motivarea sentinţei seamănă mai mult cu un studiu genealogic, pornind de la Hrisovul Mavrocordat din 1723 şi trecând prin mai multe acte vechi - existente la Arhivele Statului Buzău, potrivit judecătorului cauzei - pentru a demonstra că reclamantul Teodor Năstase este moştenitorul lui Toma Crăciun Lupu şi al Lisavetei Năstase. La rândul lor, aceştia doi au fost moştenitorii lui Sandu Buzescu şi Crăciun Cârstienescu, care au stăpânit Munţii Buzăului potrivit Hrisovului de la 1723. Aceastea ar fi, pe scurt, argumentele aduse în instanţă şi acceptate de judecător.-http://www.cotidianul.ro/cum_i_a_dat_un_judecator_din_patarlagele_10_din_judetul_buzau_unui_cetatean_care_sustine_ca_e_urmasul_lui_preda_buzescu-107650.html
Adio tara, adio Romania, ea nu mai e a noastra, e a investitorilor nostri. Daca strabunii nostri sau luptat pentru tara, noi ne luptam sa o vindem. Vai ne urmasii nostri.
Daca Dumnezeu nu iti ofera ceea ce ai nevoie, si mai ales intelepciune, diavolul te joaca pe degete.

Un comentariu:

Iulia spunea...

Foarte inteligenta postarea asta. Se pare ca visele noastre sunt atat de multe si parca traim numai din ele. Prea putine sunt cele pe care le realizam, multe vorbim si prea putine facem. Tipic neica nu?