"Educaţia celor mai mulţi tineri reprezintã un eşec. Ei studiazã excesiv, dar neglijeazã aspectele care aparţin domeniului practic al vieţii. Aceşti tineri, bãrbaţi şi femei, devin în cele din urmã pãrinţi, fãrã a înţelege responsabilitãţile ce le revin, iar odraslele lor coboarã pe scara degradãrii umane, ajungând pe o treaptã chiar mai joasã decât au fost ei înşişi. În acest fel, rasa umanã degenereazã cu repeziciune.Programul de învãţãmânt, aşa cum este aplicat în şcolile contemporane, nu îi pregãteşte pe tineri pentru a face faţã nevoilor practice ale vieţii. Mintea umanã este activã prin însãşi natura ei. Dacã nu este orientatã spre bine, ea îşi va exercita capacitatea de acţiune într-o direcţie greşitã. Pentru a se asigura o dezvoltare echilibratã a minţii, în şcoli, studiul trebuie sã fie asociat cu o activitate practicã utilã."
De un timp in coace se tot vorbeste de învaţamântul romanesc, angajatorii sunt nemulţumiţi de angajaţi si vina a cui e? Citatul de mai sus l-am gasit într-o carte scrisă la sfârşitul secolului 19, m-a mirat şi mai tare faptul că prezintă un mare adevăr. Fugim de responsabilităţi, vrem să avem slujbe bine plătite dar nu suntem pregătiţi pentru asta.
Soluţia o găsim în citat: purtarea responsabilităţilor începând din familie.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu